Cazinoul din Vatra Dornei, cel mai vechi din România, urmează să fie restaurat de către SC Iaşicon SA, firmă care a intrat zilele trecute în insolvenţă. Valoarea contractului este de 16,5 milioane de lei, iar beneficiarul este Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Finanţarea este asigurată prin POR 2014 – 2020. După restaurare, cazinoul ar trebui să fie transformat în muzeu.

Zilele trecute, firma Iaşicon SA a intrat în insolvenţă. Cererea de intrare în insolvenţă a fost înaintată de către o societate din judeţul Argeş, căreia SC Iaşicon SA îi datorează 1,3 milioane de lei şi acceptată de către judecători.

În primăvara acestui an, asocierea formată dintre SC Iaşicon SA şi SC Polarh Design SRL a câştigat licitaţia ce priveşte restaurarea cazinoului din municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava, cel mai vechi cazino din ţara noastră. Clădirea aparţine Arhiepsicopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi va fi restaurată în baza unui contract în valoare de 16.571.091,04 lei.

Finanţarea este realizată prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. După ce cazinoul din Vatra Dornei va fi restaurat acesta va fi transformat în muzeu.

Cazinoul din municipiul Vatra Dornei a fost ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea. Vasile Deac, primarul de la acea vreme, l-a convins pe împătratul austriac Franz Joseph despre faptul că în oraş ar trebui contruit un cazino în care turiştii veniţi în Dorna la băi să-şi poată petrece timpul.

Citește și:

Cum simbolul oraşului Vatra Dorna moare, iar Biserica îi ţine lumânarea

Clădirea fost construită într-o pădure ce a fost defrişată pentru a face loc imobilului. Ridicarea cazinoului s-a făcut cu bani proveniţi de la un împrumut făcut de către Primăria din Vatra Dornei la o unitate bancară din Viena, în timp ce restul banilor au fost strânşi ca urmare a unei chete publice, la care a participat până şi împătratul austriac Franz Joseph.

Arhitectul austriac Peter Paul Brang a fost cel care a realizat proiectul cazinoului. Lucrările au fost începute în anul 1896, iar doi ani mai târziu, în 1898 au fost finalizate, inaugurarea având loc la data de 10 iulie 1899. În cazino existaul o sală de teatru, un restaurant, o cofetărie, o biblioteză, precum şi alte spaţii. De-a lungul timpului, pragul cazinoului din Vatra Dornei a fost trecut de multe persoane importante, printre care se numără împătratul Franz Joseph, scriitorul Lucian Blaga, istoricul şi omul politic Nicolae Iorga, generalul Ion Antonescu şi liderul comunist Gheorghe Gheorghiu – Dej.

La sfârşitul Primului Război Mondial, când Bucovina s-a unit cu România, cazinoul din Vatra Dornei a devenit proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei. Terenul aflat în posesia Austro – Ungariei a fost transferat către România, ca şi reparaţii de război.

Cazinoul din Vatra Dornei a suferit daune considerabile în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când germanii au folosit clădirea drept cazarmă. În momentul în care soldaţii nemţi s-au retras din Bucovina, imobilul a fost aproape distrus, fiind renovat în primăvara anului 1945.

După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi odată cu instaurarea comunismului în România, cazinoul a devenit club muncitoresc, în interiorul său având loc tot felul de şedinţe de partid sau întâlniri sindicale.

Cazino-ul din Vatra Dornei a devenit o ruină după revoluţia din ’89

Comuniştii au hotărât să renoveze clădirea cazinoului în anul 1986, preşedintele Nicolae Ceauşescu dându-şi acceptul pentru acest lucru un an mai târziu. Proiectul trebuia să fie terminat în anul 1990, însă până la Revoluţia din 1989, nu s-a reuşit decât refacerea structurii de rezistenţă a imobilului. După Revoluţie, pe lângă faptul că lucrările nu au mai continuat la cazino, clădirea a devenit ţinta favorită a hoţilor din Dorna, care au furat tot de la marmură şi până la candelabre.

După anul 1990, imobilul a devenit proprietatea SC Dorna Turism SA, după care a intrat în posesia Consilului Local Vatra Dornei. Cum de-a lungul anilor nu au fost găsite fonduri pentru renovarea primului cazino din România, acesta a ajuns practic o ruină.

La începutul anului 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a revendicat cazinoul din Vatra Dornei. La data de 14 octombrie 2014, în urma unei hotărâri de guvern, clădirea a fost retrocedată către Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina – Arhiepsicopia Sucevei şi Rădăuţilor. Reprezentanţii bisericii nu au acceptat ca această clădire să fie renovată deoarece în interior urmau să aibă loc activităţi considerate neortodoxe, astfel că imobilul s-a degradat şi mai mult.

În luna noiembrie 2014, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a concesionat cazinoul către firma SC Ecoland Production SRL din Botoşani. Societatea respectivă s-a angajat să restaureze clădirea în maximul cinci ani de zile, valoarea totală a investiţiilor fiind estimate la cinci milioane de euro. Proiectul viza amenajarea în interiorul cazinoului a mai multor săli de spectacole, a unui cinematograf 3D, a unor săli de conferinţe, precum şi a unor cafenele. Firma botoşăneană nu a investit nici măcar un leu în cazinoul din Vatra Dornei, însă nu din rea – credinţă ci din cauza faptului că au avut nevoie de tot felul de avize din partea Ministerului Culturii deoarece clădirea este un monument istoric de clasa A.