Parcul Natural Văcăreşti a atras atenţia presei britanice, cotidianul „The Guardian” descriind modul în care căderea comunismului în Romania a permis formarea primului parc natural din Europa Continentală, locul în care pot fi văzute peste 100 de specii de păsări.

1280px-Lacul_Vacaresti

„Diversitatea peisajelor este fascinantă. Marginea de nord este o pajişte cu iarbă sălbatică, nuci, plopi şi ulmi, dar cu cât te aventurezi mai adânc în parc, spre inima celor trei lacuri interconectate, natura îţi dezvăluie vegetaţia densă, caracteristică zonelor umede: diferite tipuri de salcie, iarbă Johnson şi nuferi”, scrie „The Guardian”.

Jurnaliştii britanici amintesc că în perioada comunistă, regimul şi-a propus să construiască acolo un cartier nou, sedii pentru Ministerul Jutitiei si Curtea Suprema. Lacul artificial din acea zonă făcea parte dintr-un proiect de infrastructură hidrologică a comuniştilor, care presupune conectarea Bucureştiului la alimentarea cu apă din Dunăre.

„Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost finalizat. În 1989, Nicolae Ceauşescu a fost înlăturat de la putere. El a fost executat, iar planurile sale măreţe au fost abandonate. În timp ce lacul a fost într-un stadiu avansat de finalizare, un defect major de inginerie l-a făcut aproape inutil. Şi în acest fel, Văcăreştiul a rămas un lac gol, ascuns în spatele digurilor mari, în mijlocul unuia dintre cele mai dense orase ale Europei” mai spun englezii.

Jurnaliştii „The Guardian” au stat de vorbă cu Dan Bărbulescu – Director Executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti şi Cristian Laşcu, care au povestit lupta lor de a transforma Văcăreştiul într-un “parc natural protejat”, cum este definit de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii. Totul a început în 2012, când Laşcu – care a fost redactor-şef al National Geographic România timp de 20 de ani – a publicat un articol intitulat “Delta dintre blocuri”.

„În 2013, Academia Română (cea mai înaltă autoritate ştiinţifică din România) a efectuat un studiu al faunei şi florei acelui loc, care au confirmat amploarea acestui ecosistem: sute de specii de plante şi flori, 96 de specii de păsări, mai multe mamifere, inclusiv nevăstuici şi vidrele – o specie protejata din Europa – dar, de asemenea, reptile, inclusiv broaşte ţestoase şi şerpi” au dăugat jurnaliştii.

Imaginaţi-vă că vedeţi un spaţiu mai mare decât Regent’s Park din Londra, dar neîmblâzit. Atunci când am mers în bazinul de apă gol din mijlocul parcului natural, atmosfera a devenit înfricoşătoare, dar în acelaşi timp a simţit liniştea, acalmia. Barajul de beton şi vegetaţia abundentă ne izolau fonic de zgomotul oraşului Bucureşti.”, notează străinii.

Dan Bărbulescu, citat de „The Guardian”, a vorbit şi despre principala provocare în acest moment, care este crearea unei asociatii care sa administreze parcul, pentru că una dintre cele mai mari probleme o reprezinta oamenii care vin, fac grătare şi lasă lasa în urmă gunoaie.