Oraşul Dubrovnik, aşezat în sudul extrem al Croaţiei, pe coasta Dalmaţiei, este port la marea Adriatică. Povestea aşezării este pe cât de tumultuoasă, pe atât de fascinantă. Fondat în secolul al VII-lea, Dubrovnikul a atins perioada de prosperitate, ca important port comercial maritim, spre sfârşitul Evului Mediu.
de Ciprian Plăiaşu
Vă vine să credeţi că aici încă din 1272, exista un plan urbanistic, iar în următoarele două secole s-a deschis o farmacie, un azil de bătrâni, un orfelinat şi un spital.
Mulţimea de clădiri gotice, renascentiste şi baroce reprezintă dovada unui trecut bogat şi glorios. Cele mai cunoscute obiective turistice ale acestor locuri sunt Franjevaèkog Samostana Mala Braca (Mănăstirea Călugărilor Franciscani), situată în partea vestică, ce găzduieşte una dintre cele mai vechi trei farmacii din Europa, apoi Mănăstirea Dominicană (Dominikanskog Samostana) construită în secolul al XV-lea şi aflată în partea răsariteană a oraşului şi Katedrale (Catedrala), ce datează din secolul al XVII-lea. Muzeul Dubrovnik – aflat în superbul palat Kneažev Dvor – merită, de văzut.
Cu aproape un secol înainte de descoperirea Americii, aristocraţii din Dubrovnik au abolit sclavia şi comerţul cu sclavi, adoptând şi un nou steag: o bucata de pânză albă, pe care au scris cuvântul latin Libertas (libertate). Totuşi oraşul, cu idealuri înalte, a fost atacat şi cucerit, pe rând, de către ruşi, francezii lui Napoleon, apoi in secolul XX de nazişti. Ultimul conflict s-a desfăşurat la începutul anilor \’90, după ce Croaţia a devenit independentă.
George Bernard Shaw scria în 1929 despre Dubrovnik: \”Cine caută raiul pe Pământ, să vină la Dubrovnik\”. Deşi mai puţin cunoscut decât alte locaţii din Balcani, oraşul a intrat în patrimoniul UNESCO. Bastioanele, turnurile de apărare, precum şi zidul de apărare, construite în secolul al XIII, i-au adus această recunoaştere mondială.
COSTURI
Iugoslavia comunistă era un loc ieftin pentru călătorii din vest, dar vremurile s-au schimbat şi preţurile au crescut, chiar dacă Croaţia nu se aproprie nici pe departe de Norvegia şi Elveţia. Fii pregatit sa cheltuieşti cam 30 euro pe zi pentru a supravieţui. Adaugă 20 euro pentru a-ţi mai îndulci puţin şederea. Totuşi dacă ai calculat un buget de cam 65 euro pe zi de personă, trăieşti pe picior mare.Ca întotdeauna, locurile turistice şi oraşele mari te scutură bine de bani. Pentru cei care nu au mers în Europa de vest, într-o zi normală în care nu aţi făcut prea multe celtuiţi cam 100 de euro. Ţineţi cont însă că spre exemplu în Londra poţi să cheltui 30-40 de lire fără să ştii pe ce (apă, cateva gustari, o toaletă şi vreo două călătorii cu autobuzul).
Moneda croată este Kuna, dar adesea preţurile turistice sunt afişate în euro şi recalculate în Kuna, la cursull de schimb al zilei.
În Dubrovnik, un bilet de autobuz costa 1,35 euro de la şofer si 1 euro de la chioşcurile de ziare.
În rest preţurile sunt apropiate de localurile din centru vechi al capitalei României. O sticla de apă plată la 0,5 l costă între 4, 5 până la 10 kuna ( 1 euro = aprox. 7,5 kuna); berea la halbă şi side-salads între 25 şi 30 de kuna, supele 40 kuna . Cele mai iefine feluri de mâncare ( risotto cu diverse, paste, pizza) se găsesc pe la 60-70 de kuna, salatele antreu la fel, urmate apoi de felurile cu carne ( porc, pui, vita + garnituri) 70-80-90 kuna. Cele mai scumpe felurile de mâncare erau peşte şi fructe de mare care ajungeau până la 500 + Kuna.