Orașul Zagreb, capitala Croației, este un fascinant amestec de epoci și culori, dar oarecum neglijat de turiștii veniți aici doar pentru a ajunge cât mai repede pe frumosul litoral dalmat.
Zagrebul este un oraș central european. Deși a făcut parte multă vreme din Yugoslavia, un stat balcanic prin definiție, capitala croată are aerul unui oraș transilvănean, o combinație inedită între eleganța austriacă a Clujului și aerul medieval german al Sibiului. Mai precis, orașul este împărțit între partea medievală, numită orașul de sus, și partea modernă, sau orașul de jos. Interesant este că partea medievală este mai departe împărțită în așezarea clericilor, Kaptol, unde se află arhiepiscopia Zagrebului și orașul fortificat al laicilor, Gradec. Acesta din urmă era, în perioada medievală, independent organizatoric și politic, într-un mod asemănător cu cel al orașelor săsești transilvane. Așadar, iată cum ne explicăm asemănarea!
Spiritualitate și arhitectură
În Kaptol, am putut vizita catedrala din Zagreb despre care am aflat că este cea mai înaltă clădire din Croația și totodată cea mai mare catedrală gotică de la sud-est de Alpi. De afară părea a fi un monument gotic tipic german sau austriac, cu multe decorațiuni sculptate, unele în deplină renovare.
Intrând înăuntru am avut plăcuta surpriză să mă aflu într-una din cele mai colorate catedrale gotice pe care le-am văzut. Căci se știe, aceste mari clădiri de piatră sunt somptuoase prin însăși răceala lor, caracterizată de lipsa picturilor murale și compensată de multe scuplturi de piatră, mici altare în abside și o orgă cu o fațadă deosebit de luxuriantă. Aici însă, parcă biserica se apropie mai mult de om, e mai caldă și primitoare.
Dacă tot am început să vorbim despre biserici colorate, un alt monument de acest fel mi-a atras atenția. De data aceasta este vorba de exteriorul său. Biserica Sfântul Marcu, una dintre cele mai vechi clădiri din Zagreb, are un acoperiș tare simpatic care lucește în soare și în mod sigur se vede din avion, dacă e cer senin. O broderie colorată în alb, albastru și roșu, include două steme, destul de ușor de ghicit: una este stema Zagrebului, iar cea de a doua este stema Croației. Stemele au la bază în general povești foarte interesante, și, dacă tot am ajuns aici, vă voi zice despre cea în tablă de șah, pe care pasionații de fotbal o cunosc deja de luna trecută foarte bine. Se spune că în urmă cu un mileniu, regele croat Drzislav și dogele venețian Pietro al II-lea Orseolo se luptau neîncetat pentru stăpânirea coastei dalmate, dar fără niciun rezultat decisiv. Atunci ei s-au gândit să nu mai ajungă la atâta vărsare de sânge și să mute locul luptei de pe câmpurile de luptă pe o tablă de șah. Astfel, regele croat a reușit prin dibăcie și inteligență să îl înfrângă pe doge în jocul de șah, iar croații au obținut pentru totdeauna teritoriile dorite și regele a dorit să aleagă ca stemă pentru noul său stat o tablă de șah, cunoscută azi ca „šahovnica”.
O altă atracție deosebită și mult recomandată este cimitirul din Zagreb. Nu am citit foarte multe despre el, recunosc, dar mi-a fost suficient ce am putut vedea. Inaugurat în a doua jumătate a secolului XIX, acesta poartă sub porticuri infinite memoria unor familii din înalta societate croată de odinioară. De odinioară și nu chiar, pentru că am putut observa întregi arbori genealogici pe morminte, pornind de la primii strămoși decedați pe la 1870 până la nume trecute foarte recent în neființă.
Poate părea un pic macabru că am ales să vă povestesc despre acest obiectiv pentru final, dar n-ai ce să faci, au un cimitir foarte frumos.
În încheiere, dacă tot am vorbit despre istorie, nu trebuie să uităm istoria lor cea mai recentă. Succesul lor la campionatul mondial din Rusia de acest an se vede în foarte multe locuri. La fiecare magazin de suveniruri, în fiecare colț de stradă, vezi numele lui Modric și mingi de fotbal în culorile naționale. Nu poți să nu te întrebi oare cum ar fi fost atmosfera din Zagreb azi dacă ar fi câștigat campionatul?
