Actualul ansamblu al Palatului Westminster a fost construit între 1837 și 1860 în stil neogotic, după incediul devastator din 1834 care a distrus aproape total vechiul parlament britanic. Acesta este poziţionat pe malul Tamisei, se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi și deţine două turnuri înalte, Victoria Tower și celebrul turn cu ceas Big Ben.
Construcţia noului palat a început în 1840, estimându-se terminarea lui în doar 6 ani, însă a durat mai mult de 30 de ani pentru ca totul să fie gata.
Palatul Westminster este inclus de UNESCO în programul World Heritage Sites, împreuna cu Biserica Sf. Margareta și Abația Westminster, cu care se învecinează. Abaţia Westminster a fost construită în secolul al XI-lea de către Eduard The Confessor şi este biserica cea mai cunoscută din Londra, fiind mormântul majorității regilor și reginelor engleze şi locul unde încoronările monarhilor englezi se desfăşoară.
Este cunoscut și sub numele de Casa Parlamentului fiind locul unde se află cele două camere ale Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: Camera Lorzilor și Camera Comunelor.
Sala Westminster este una dintre cele mai impunătoare săli medievale din Europa şi poate fi vizitată numai cu un ghid însoţitor sau vizionată de pe terasa Sf. Ştefan, aflată deasupra. Aceasta are dimenisunile de 73 de metri lungime şi 18 metri lăţime iar acoperisul în formă de cupolă este construit din stejar. Pentru a ajunge din Sala Westminster spre camerele superioare, turiştii trebuie să treacă prin uşa uriaşă de lemn a Salii Sf. Ştefan. Pereţii și tavanul sunt decorate după proeictul lui Charles Barry pentru a înlocui capela medievală în care Camera Comunelor se reunea până în anul 1834. Lobby-ul Central are pereţii încrustaţi cu motto-uri în limba latină și este locul în care membrii Parlamentului se întâlnesc cu susţinătorii lor sau între ei. Din acest Lobby se poate ajunge în Camera Lorzilor sau în Camera Comunelor.
Camera Comunelor a fost distrusă de o bombă în 1941 iar reconstrucţia (după design-ul original al lui Barry, luat din Capela Sf. Ştefan, vechiul loc unde Camera Comunelor se reunea) a fost dusa la bun sfârșit în anul 1950. Felul în care sunt așezate scaunele în această cameră aminteşte de aşezarea unui cor în care membrii partidului aflat la guvernare stau în băncile din faţă, în timp ce opoziţia şi membrii săi cei mai marcanţi stau exact în partea opusă. Distanţa dintre bănci este marcată pe podea cu dungi roşii şi este de exact două lungimi de sabie şi un picior. Membrii Camerei Comunelor nu au voie să treacă aceste linii, astfel asigurându-se că dezbaterile se desfășoară în mod civilizat. In centru, pe podea se gasește Masa Camerei Comunelor unde este amplasat sceptrul celui care prezidează ședinţele Camerei. Camera Comunelor însumează 646 de membri, al căror mandat are o durată de 5 ani, fiind aleşi prin sistem majoritar cu un singur tur de scrutin, organizat în circumscripţii uninominale, iar în Irlanda de Nord conform sistemului reprezentării proporţionale cu vot unic transferabil.
Camera Lorzilor are 750 de membri, care aparţin uneia din următoarele 4 categorii: înalţi prelaţi (lorzi spirituali), nobili (care capătă titlul prin succesiune ereditară), persoane înnobilate de Regină (titlul de lord având caracter viager) sau lorzi care îndeplinesc funcţii judiciare. Camera Lorzilor este decorată cu auriu şi roşu aprins. Este locul unde, Majestatea Sa Regina vine pentru a deschide sesiunea parlamentară în luna Noiembrie a fiecărui an. Tronul auriu care domină întreaga cameră, este cel din care Regina ţine discursul de deschidere a sesiunii parlamentare. Lordul Cancelar stă în partea opusă, pe un „sac de lână” – o pernă de culoare roșu aprins, foarte mare și umplută cu lână (respectând o tradiţie ce datează încă din Evul Mediu, când produsul pe care Anglia îl exportă în cantitatea cea mai mare era lâna).