Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România. Aceasta se află în București, în zona Obor-Lizeanu și a fost întemeiată de negustorii George Assan (1821–1866) și Ion Martinovici (1820–1882). Acest monument istoric de valoare națională, care face parte din patrimoniul industrial, se afla, din păcate, într-un stadiu avansat de degradare.
Moara a fost ridicată într-o perioadă când în București nu exista nici măcar o singură fabrică de cărămida. În 1853 a adus de la Viena primul motor cu aburi Siegel, pentru deschiderea Morii Assan. În anul 1865, George Assan rămane singurul proprietar al fabricii. După moartea lui, activitatea a fost coordonată de văduva sa Alexandrina, care avea să predea afacerea celor doi fii: Basile G. Assan (1860-1918) și Gheorghe G. Assan (1862-1909). Cei doi au dezvoltat moștenirea lăsată de tatăl lor și au ajuns să coordoneze Fabricile Assan din Șoseaua Ștefan cel Mare: morărit, uleiuri, vopsele, lacuri și săpunuri.
De-a lungul timpului, moara cu abur de la Obor a fost botezată de locuitorii Bucureștiului sub diverse forme: Moara lui Assan, Moara cu valțuri, Moara de foc sau Vaporul lui Assan. În anul 1903 a fost sărbătorită o jumatate de secol de la înființare și cu acest prilej s-au mai adăugat câteva construcții, iar la clădirea principală în vârful turnului s-a pus un ceas mare, având dedesubt, în cifre de bronz, mari și vizibile de departe, anii 1853 – 1903. Ceasul lui Assan, care funcționa exact, a fost zeci de ani măsurătorul timpului pentru toți oamenii din cartierul Obor-Colentina. În luna iunie 1930 a fost transformată în Societate Anonimă pe acțiuni sub denumirea „Fabricele Assan”, care cuprindeau patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri și culori, săpunuri și chit.
sursa foto: http://ler.is.edu.ro
Situația după naționalizare
Moara de la Obor, modernizată constant de foștii proprietari, a fost naționalizată de comuniști în iunie 1948. După 1950, în zona Morii Assan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrica de pâine „Grâul” și Fabrica de ulei „13 Decembrie”. O parte din utilajele morii au ajuns pe post de exponate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida sau în alte instituții. În prezent, la Muzeul Tehnic din București poate fi văzut un cilindru din instalația morii cu aburi “Assan” din anul 1853, exponat care a fost achiziționat, la începutul secolului trecut, chiar de fondatorul muzeului, inginerul Dimitrie Leonida.
Distrugeri după 1990
Deoarece este vorba de un monument istoric, competențele administrative în cazul ansamblului Morii lui Assan revin Ministerului Culturii și Cultelor, respectiv Primăriei Municipiului București.
Primele distrugeri au inceput cu anul 1995. Au fost scoase cercevelele ferestrelor, splendid lucrate în fier forjat, precum și alte elemente decorative din zinc și plumb de la acoperitoare și turnuri. Plăcile de identificare a monumentului au fost smulse de persoane neidentificate. Arhiva și mobilierul de valoare, rămas de la foștii proprietari ai fabricii au fost valorificate ilegal de persoane lipsite de scrupule.
Utilajele fabricate la Viena înainte de anii 1900 au fost dezmembrate și vândute la fier vechi cu toate că erau piese de o deosebită valoare pentru istoria tehnicii.În prima jumătate a anului 2005 au început demolari executate în mare grabă și fără autorizațiile necesare la unele corpuri de clădiri ale ansamblului, dar și distrugerile deliberate provocate unor stâlpi și pereți chiar ai morii propriu-zise transformând într-o ruină acest monument istoric.
Prăbușirea din 1 ianuarie 2012
În prima zi a anului 2012, acoperișul construcției a căzut și, odată cu el, unul dintre pereți (cu o suprafață de peste 200 m²). Prăbușirea a fost cel mai probabil provocată de furturile de materiale produse de oameni ai străzii. Cum situl nu este supravegheat de paznici, de-a lungul timpului au fost desprinse piesele metalice din structura de rezistență a clădirii pentru a fi vândute ca fiare vechi.
Incidentul a fost amplu relatat în presă (printre altele, de publicațiile Gândul, Adevărul, România liberă, Click!, agenția de știri HotNews, Televiziunea Română, B365–Realitatea TV, postul de radio București FM), iar organizațiile non-guvernamentale și asociațiile internautice pentru memoria culturală a Bucureștiului caută o soluție pentru oprirea degradării și, eventual, îmbunătățirea situației în care se află monumentul. Mai multe voci din aceste organizații au semnalat că un cadru legal pentru începerea demersurilor există, printre responsabili numărându-se deținătorii monumentului, Primăria Capitalei și Ministerul Culturii.
Sursa: ro.wikipedia.org
Articol scris de Mihai Simion
Foto Mihai Simion
Articol realizat în cadrul Proiectului Tineri Jurnaliști Online, proiect cofinanțat de Ministerul Tineretului și Sportului