Văzută ca artă sau ca vandalism, arta stradală a ajuns să fie întâlnită şi în România, dovada fiind chiar pe pereţii ce ne înconjoară. Desene, graffitti sau murale, toate sunt forme de artă stradală care inspiră oamenii şi care transformă un loc dintr-unul obscur într-unul mai vesel şi mult mai colorat.
Strada este la prima vedere un loc anost, banal, pe care zilnic în frecventăm pentru a ne duce în diferite puncte ale oraşului însă, la o privire mai atentă descoperim că a devenit în secolul XXI, un spaţiu urban unde arta coboară din galeriile de artă pe ziduri, pe clădiri abandonate, oferind o pată de culoare în universul de gri al marilor oraşe.
Când treci grăbit spre locul de muncă brusc mesajul de pe zid îţi rămâne întipărit în minte sau te face să zâmbești. De câteva luni de zile, în mai toate staţiile de metrou din Bucureşti şi numeroase panouri stradale te întâlneşti cu mesajul „Nu te mai preocupa eşti frumoasă astăzi – Alex”.
„Societatea este complet urbanizată, strada este un loc al jocului şi al cunoaşterii. (…) spaţiul urban al străzii este un loc al schimbării de mesaje şi semne… un loc în care vorbirea se transformă în scriere, un loc unde discursul devine sălbatic, şi scăpând de cadrul instituţional, se întipăreşte pe ziduri”. [1]
Istoria începe la New York
Istoria artei stradale este legată de graffiti, care a apărut pe vagoanele de tren şi de metrou şi pe pereţii clădirilor din New York-ul anilor 1920-1930. De la o mișcare ilegală a găştilor de cartier, în anii 1970-1980 procesul de creaţie prin distrugere a început să evolueze în diverse forme de exprimare artistică ajungând până în galerii și pe piaţa globală de artă.[2] Evoluţia artei stradale a fost evidentă odată cu apariţia unor artişti precum Banksy,care a transformat percepţia acestei forme de arta cu documentarul său Banksy’s Exit Through The Gift Shop.
Numele lui a apărut pe lista TIME a celor mai influente personalităţi ale anului 2010, alături de Barak Obama, Steve Jobs şi Lady Gaga. Academia Internaţională a Artelor şi Știinţelor Digitale l-a numit în 2014, Omul Anului, şi cu toate acestea Banksy rămâne cel mai cunoscut artist anonim, dar care a vinde lucrări cu milioane de dolari.
-
- street-art
Aşadar, în Occident arta stradală are o îndelungă tradiţie. La noi, primul festival de acest fel s-a organizat în 2011 deşi primele însemne au fost pe vagoanele trenurilor de la metrou. Artiştii ca Pisica Pătrată, KITRĂ , Ortaku, Angela Bontaş, Kero Zen au pus România pe harta artei stradale europene. Manifestări artistice au loc frecvent şi la Timişoara, Cluj, Sibiu, Tulcea, Vaslui etc.
Despre graffiti se ştie că e un desen cu vopsea făcut ilegal pe pereţi, maşini, metrou sau autobuze, în general în locuri nepermise. În Bucureşti există însă câteva locuri unde graffiti-ul este perfect legal. Strada Arthur Verona din apropierea Pieţei Romane este un astfel de loc, unde câţiva dintre pereţii caselor prind viaţă în fiecare vară în cadrul proiectului Street Delivery, începând cu 2006. În fiecare an tema pentru graffiti este alta. Organizatorii dau tema, iar artiştii în artă urbană încep şi pictează în ce culori cred că se potriveşte[3]
Prima bibliotecă de street art & graffiti din România
Urban Collectors este o platformă interactivă de graffiti & street art care vizează facilitarea unui spațiu de dialog deschis între street art și comunitate. Prin această bibliotecă cu acces gratuit destinată publicului larg se pun la dispoziţie peste 100 de publicații din sferele: street art & graffiti, grafică, ilustrație, artă comunitară, artă urbană, artă participativă, volume ale artistelor internaționale, volume ale artistelor implicate social, volume de teoria artei sociale/participative/feministe.
Mai mult, această efervescență creatoare a făcut ca să apară chiar tururi alternative ce propun familiarizarea cu mişcarea steet art din Bucureşti şi cuprind printre obiective vizitarea străzilor Berzei şi Ştirbei Vodă, Universitatea de Arhitectură – curtea interioară, Arthur Verona, Eremia Grigorescu, Grădina cu filme și alte zone cu pereți ce spun poveşti.
Mesajele artei stadale își găsesc ca „pânză” zidurile clădirilor istorice abandonate, piețe și parcări, blocuri gri, urmărind prin acest manifest să atragă atenția asupra problemelor societății contemporane.
Pentru poetul Bogdan Ghiu „oraşul frumos, oraşul public, oraşul <social>, adică oraşul urban este desigur, oraşul viitorului, pe care îl vizează arta contemporană”.
Autor: Simona Munteanu
Surse:
[1] Lefebvre Henri, The urban revolution, University of Minnesota Press 1970
[2] Revista Sinteza,#31, August 2016, pagina 107
[3] http://www.gandul.info/motive-de-bucurie/pata-de-culoare-din-centrul-bucurestiului-artist-graffiti-ul-propriu-zis-este-numai-vopseaua-in-rest-este-arta-urbana-galerie-foto-12301885