Dacă anul acesta nu aveți foarte multe planuri și vă gândiți să alegeți ca destinație România, ne-am gândit să vă oferim câteva idei despre unde ați putea merge.  

Atracții ale naturii

  1. Peştera Ponicova – este cea mai lungă peşteră din Defileul Dunării, are o lungime de aproximativ 1 660 metri şi străbate întreg Muntele Ciucaru Mare.

  1. Peştera Veterani – învăluită de legende şi poveşti, peştera Veterani îşi trage numele de la generalul austric de origine italiană Veterani. Accesul în peşteră se face doar pe apă şi se spune că vestitul tezaur din argint al împărătesei Mariei Tereza, aparţinând Imperiului Austro – Ungar, ar fi (fost) ascuns aici. Alte legende aduc aminte de sanctuarul zeului dac

  1. Defileul şi Cazanele (Mari și Mici) Dunării, admirate atăt din barcă cât cât şi din punctele de belvedere de pe muntele Ciucaru.

  1. Muntele Ciucaru Mare – De aici vei putea admira, din cele două puncte importante de belvedere, minunata Dunăre alături de Golful Dubova, Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

  1. Apusul în zona localităţii Coronini şi obiectivele turistice din împrejurimi. Dacă vrei să vezi cum soarele portocaliu aprins este înghiţit de apele Dunării, aici este locul potrivit.

  1. Stânca Baba Caia. În apele Dunării vei vedea şi o stâncă puţin ciudată. Este vorba de Stânca Baba Caia care are o înălţime de şapte metri deasupra apei şi este unic întălnită pe tot parcursul Dunării. Numele său provine din limba turcă şi înseamnă „stânca tatălui”. Mai mult, pe vremuri, de ea erau legate lanţuri de la Cetatea Golubăţ şi Cetatea Ladislau, pentru ca nici un vas să nu scape de plata taxelor vamale.
  1. Caii sălbatici din Insula Ostrov. Cu o lungime de aproximativ 6 kilometri, insula pustie, sălbatică, misterioasă, este un mic paradis care adăposteşte o colonie de cai sălbatici, aproximativ 100 la număr.

  1. Cheile Nerei se întind de-a lungul râului Nera, între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou pe o distanţă de aproximativ 22 km. Râul Nera, al cărui punct de vărsare în Dunăre îl poţi vedea dacă urmezi frumosul traseu auto Orşova-Moldova Nouă, străbate un defileu, cu aspect de chei, îngust, spectaculos și absolut sălbatic, formând (probabil) cele mai lungi chei din România

  1. Cascada La Văioagă (Cheile Nerei) este formată pe pârâul Bei și are o frumusețe aparte, rivalizând cu mai cunoscutele Bigăr sau Beușnița.

  1. Lacul Ochiul Bei (Cheile Nerei) – culoarea turcoaz a apei lacului îţi va rămâne imprimată în amintiri mult timp după ce vei avea plăcerea să o vezi. Lacul carstic, ce se află la adăpost în mijlocul pădurii, este alimentat de un izvor subteran, datorită căruia lacul nu îngheaţă nici în sezonul friguros.

  1. Cascada Beuşniţa sau Cascadele Beuşniţei (Cheile Nerei). Situate în zona de protecție strictă cu statut de rezervație naturală din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița din județul Caraș-Severin, Cascadele Beușniței reprezintă un fenomen unic, un adevărat monument al naturii, și un obiectiv de însemnată valoare turistică, geologică si peisagistică.

  1. Cascada şi Izvorul Bigăr. Foarte cunoscută în urma promovării internaţionale, Cascada Bigăr, monument al naturii, este într-adevăr spectaculoasă şi, mai ales, foarte accesibilă (se poate vedea chiar din drumul naţional 57B). Puţin mai sus de cascadă, se află şi izvorul (izbucul) Bigăr. Izvor puternic (de unde termenul izbuc), alimentat de un curs de apă subteran ce străbate peștera cu același nume din Munții Aninei şi a cărui apă se varsă în râul Miniş formând o cascadă de tuf calcaros, ce poartă numele de…Cascada Bigăr.

  1. Rudăria – cel mai mare parc mulinologic (mori de apă) din Sud Estul Europei. Parcul Mulinologic din localitatea Eftimie Murgu cuprinde 22 de mori înșirate de-a lungul a aproximativ 3 kilometri de râu, renovate undeva la începutul anilor 2000

  1. Tunelul iubirii dintre localităţile Obreja şi Glimboca. Este un tunel de vegetaţie format în jurul căii ferate Caransebeş – Băuţar.

  1. Cheile Carașului – se numără printe cele mai lungi și sălbatice chei din România. Intrarea în chei se face din comuna Carașova, mergând pe o potecă de-a lungul râului Caraș, parcurgerea cheilor se face pe jos, având posibilitatea de a vedea vegetația, peșterile și peisajele superbe din chei. Obiectivele turistice din Cheile Carașului sunt: Peștera Văleaga, Peștera de după Cârsa, Peștera Liliecilor, Peștera de sub Cetate, Cetatea Caraș, Peștera din drumul Prolazului, Poiana Prolaz etc.

  1. Peștera Buhui este una din cele mai mari pesteri banatene si din tara, impresionanta nu numai prin dimensiuni, ci si prin marea varietate a aspectelor pe care le prezinta galeriile si salile fosile incarcate cu concretiuni.

  1. Lacul Buhui – lac de baraj construit la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost dat în folosință în anul 1908. Lacul a fost construit pentru alimentarea cu apă a orașului Anina și este folosit și în prezent pentru acest lucru, dar valoarea lui turistică este dată de peisajul natural ce îl înconjoară.

  1. Avenul din Poiana Gropii este situat in poiana ce ii poarta numele si de afla in vestul Dealului Pinului. Acesta este cel mai adanc aven ce poate fi gasit in din regiunea Banatului, laudandu-se cu galeriile si puturile ce se intind pe suprafete impresionante. Explorarea lui necesita materiale speciale (scari, corzi, pitoaine etc.) si stapanirea tehnicii alpinismului subteran.

  1. Cheile Gârliștei – Rezervaţia naturală mixtă (forestieră, geomorfologică şi geologică) Cheile Gârliştei este situată în Munţii Aninei şi se întinde pe o suprafaţă de 517 hectare, la o altitudine maximă de 690 metri. Cheile sunt situate între localităţile Anina şi Gârlişte şi sunt străbătute de pârâul Gârlişte, făcând parte din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Traseul are o lungime de cca. 9 km, începând la 3-4 km după ieşirea din Anina şi terminându-se cu aproximativ 1 km înainte de a intra în satul Gârlişte.

  1. Cheile Minișului – În Munții Aninei din județul Caraș-Severin, pe o distanță de 14 kilometri, se întind unele dintre cele mai frumoase chei din România, ce ascund peisaje superbe. Cheile Minișului îl vrăjesc pe turist încă din prima clipă, mai ales datorită mirosului proaspăt de pădure și mușchi umed.

  1. Sfinxul de la Topleț – Valea Cernei. „Sfinxul Bănăţean” (cunoscut şi sub denumirea de „Sfinxul de la Topleţ”) este o rezervaţie naturală de tip geomorfologic care se află în sud-estul judeţului Caraş-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleţ, în partea nordică a satului Bârza.

  1. Rezervația Ornitologică Mlaștinile Satchinez – Rezervaţia ornitologică „ Mlaştinile Satchinez” este situată la o distanţă de aproximativ 28 km în direcţie NV de municipiul Timişoara. Ea este amplasată în bazinul hidrografic Timiş-Bega, pe albia majoră a pârâului Ier, în aval de satul Bărăteaz şi în dreptul localităţii Satchinez. Reprezintă astăzi una dintre ultimele porţiuni mlăştinoase, întinse, din Valea Ierului. Este supranumită „Delta Banatului”.

Mici localități de poveste

 

  1. Cătunele Ineleţ, Prisacina, Dobroaia şi Scărişoara. Supranumite şi paradisul din Munţii Cernei, vizitarea cătunelor menţionate poate fi o experienţă unică, cu siguranță, de neuitat. Izolate de restul lumii, la acestea poţi ajunge doar dacă urci scările construite din lemn în urmă cu aproximativ 50 de ani.

  1. Localitatea Sviniţa – tărâmul Smochinelor! Locuită în majoritatea ei de etnici sârbi, Sviniţa găzduieşte în ultima duminică din luna august a fiecărui an Festivalul Smochinelor. Conform legendelor, se spune că smochinul a fost adus în zonă acum aproximativ 300 de ani, din minunata insulă scufundată de regimul comunist, Ada-Kaleh. Tot aici vei putea vedea Muzeul Etnografic ce cuprinde elemente şi obiecte din viaţa obişnuită a locuitorilor zonei.

  1. „Ţinutul Cehesc din Banat” – Satele ceheşti din zona Clisurii Dunării. Populaţia etnicilor cehi (denumiţi „pemi” în limbajul popular, derivat al cuvântului boemieni, locuitorii Boemiei) a fost printre ultimele ce au colonizat Banatul. Ca reper istoric, au fost trei valuri de colonizare cu etnici cehi. Anii colonizărilor au fost 1823, 1827, 1865 iar satele ceheşti care mai sunt şi astăzi locuite de pemi sunt: Gârnic, Sfânta Elena, Bigăr, Ravensca, Şumiţa şi Eibenthal.

  1. Liendelfeldsatul părăsit. Lindenfeld a fost întemeiat în anul 1828 de către coloniști germani veniți din Boemia, împreună cu Buchin, Brebu Nou și Poiana. Pană în 1960 Lindenfeld avea propria structură a satului, cu școală, casă comunitară, propria electricitate și alimentare cu apă. În cele din urmă, locuitorii s-au mutat în Caransebeș, Buchin sau Brebu Nou. Astăzi, satul este depopulat din 1998, odată cu moartea ultimului său locuitor, Paul Schwirzenbeck.

  1. Charlottenburg – “… acest sat este singurul sub formă circulară (chorographie). In mijlocul satului se găsește o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găsește o plantație de duzi, în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajduri și șure. Apoi urmează grădina unde se găsește plantată vița de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă, și nici cu un picior mai distantață una față de cealaltă, având un stil simetric desăvârșit; la fel și cele patru intrări în sat – sunt la aceeași distanță una față de alta”. Se remarcă prin faptul că este singurul sat construit în formă de cerc din Banat. Din acest motiv întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor, cu codul TM-II-s-A-06198

  1. Nițchidorf – locul de nașstere al scriitoarei Hertha Muller. Satul actuul a fost înfiinţat în 1784-1786 în cadrul celui de-a treilea val de colonizare a Banatului. Iniţial au fost construite 200 de case în care au fost instalaţi colonişti provenind din Germania (şvabi). Numele i-a fost dat după contele Cristofor Niczky, prefectul de atunci care s-a ocupat de colonizarea lui. Aşadar s-a numit Nitzkyidorf sau „satul lui Nitzky”. Românii din satele vecine i-au zis „Nichişoara” iar forma de azi a numelui este forma românizată a numelui original. Timp de două secole a fost un sat aproape exclusiv german, romano-catolic. Şvabii au construit în 1825 biserica romano-catolică. A existat şi o moară, care a ars în 1930. După unirea Banatului cu România, satul a rămas german. Exodul germanilor a început după cel de-al doilea Război Mondial şi a accelerat la finele anilor 80 şi începutul anilor 90. Astăzi Niţchidorf este majoritar românesc, comunitatea germană numărând doar 18 locuitori (2002).

  1. Băile Herculane. Staţiunea milenară este acum într-o stare de degradare avansată. Totuşi, un grup de oameni inimoşi pun umărul la refacerea acestui mic oraşel plin de farmec. Şi, rezultatele, încet, încet, încep să apară. Dacă ai ajuns aici, trebuie neapărat să vezi (probabil) cea mai frumoasă gară din România, cazinoul, podurile de piatră şi, respectiv, fontă de peste râul Cerna, piaţa şi statuia Hercules. Şi, nu uita, te afli într-o staţiune al cărei trecut istoric începe undeva în anul 102 d. Ch. şi despre care împăratul Franz Iosef a menţionat că este „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”!

Patrimoniu. Cetăți, ruine, lăcașe de cult, conace și alte monumente

  1. Chipul lui Decebal – cea mai înaltă sculptură din piatră din Europa. Este situată în locul unde râul Mraconia se varsă în Dunăre şi a fost construită între anii 1994 şi 2004. Ideea construirii sculpturii a aparţinut istoricului Iosif Constantin Drăgan şi este, oarecum, o replică la placa memorială antică romană „Tabula Traiana”, situată chiar în faţa basoreliefului lui Decebal, pe malul Sârbesc. Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

  1. Tabula Traiana – situată pe malul sârbesc, poate fi admirată (mai îndeaproape) doar din barcă şi reprezintă o placă memorială ridicată de împăratul Traian în cinstea victorie Imperiului Roman asupra regatului dac în urma celui de-al Doilea Război Daco-Roman (105 – 106). Textul în limba latină a fost tradus și interpretat de Otto Benndorf ca fiind următorul: „Împăratul Cezar fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest pod”.

  1. Ruinele cetăţii Trikule, construită în secolul XV pentru a opri expansiunea otomană în Europa. Trikule însemnă simplu, trei turnuri. Acum, în apă, se mai văd doar două.

  1. Cetatea Ladislau, fortificaţie medievală, construită probabil în secolul XIV şi distrusă complet în anul 1526. Pe malul opus, cel sârbesc, se află Cetatea Golubăţ (Golubac), monument istoric de importanţă culturală excepţională pentru ţara vecină.

  1. Presupusul mormânt al conducătorului hunilor, Attilla, „Biciul lui Dumnezeu”, de pe Insula Ostrov. Conform legendelor, acesta ar fi fost înmormântat undeva pe o insulă, pe Dunăre.  Accesul se pe insulă se face cu barca, plecările fiind, în principal, din localitatea Moldova Veche.

  1. Turnul de pe deal din Grădinari. Localitatea Grădinari se află în sudul judeţului Caras-Severin, pe drumul naţional DN 57 Moraviţa-Oraviţa, la 11 kilometri de Oraviţa şi 96 de km de Timişoara. Pe un deal, înainte de intrarea în Grădinari, se înalţă un misterios turn de piatră. Multă lume ştie că este vorba de rămăşiţele unei vechi biserici construite în urmă cu aproape 300 de ani. Aceasta ar fi fost cândva biserica locuitorilor români din Cacova (pe vechea vatră), aşa cum s-a numit Grădinari-ul înainte pe vremea Imperiului Austro-Ungariei.

  1. Biserica Romano-Catolică din Vinga. Biserica “Sfânta Treime” de rit romano-catolic este localizată în satul Vinga, la nr. 87, fiind realizată în stil neogotic. Clădirea bisericii datează din anii 1890-1891. Locuitorii comunei au fost în mare parte de origine bulgară, veniţi în secolul al XVIII-lea din teritoriul Bulgariei datorită asupritorilor turci. În toamna anului 1741, se stabilesc în localitatea Vinga 125 de familii de etnici bulgari. În anul 1749, comunitatea bulgară îşi ridică o mănăstire şi o biserică. După 150 de ani colonia de bulgari număra aproape 5000 de suflete, iar biserica a devenit neîncăpătoare. Anul 1880, este momentul în care la o adunare obştească se propune şi se aprobă zidirea unei noi biserici mai încăpătoare. Proiectul noului templu acceptat de localnici este realizat de către arhitectul vienez Reiter Eduard. Timp de zece ani s-au audnat fondurile necesare de la cetăţeni, astfel încât contribuţia benevolă a acestora a ajutat la pregătirea materialului necesar construcţiei.

  1. Biserica baronului din Bobda. Este o locatie unica si se afla la doar 20 de kilometri de Timisoara. Vorbim de biserica- mausoleu de la Bobda (comuna Cenei) care atunci cand o privesti te lasa fara respiratie. Cu siguranta ca aceasta trebuie vizitata de cei care nu au facut-o deja. Monumentul este incarcat de istorie si din pacate in prezent se afla intr-o stare avansata de degradare. In secolul al XIX-lea cea mai importanta familie din Bobda era cea a baronului Gyula Csavossy care a construit in pitoreasca localitate banateana un castel cu 42 de camere, parcuri, herghelii si diverse acareturi. Peste drum de castel a ridicat si un mausoleu care imita bazilica din orasul ungar Esztergom. Datorită dimensiunilor impresionante, mausoleul a ajuns in timp sa fie folosit ca biserca romano- catolica.

  1. Mânăstirea Sfânta Ana – Orşova. Așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova, mânăstirea a fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial. Construcţia a durat 3 ani, între 1936-1939. În interiorul mânăstirii se află mormântul ctitorului său, decedat în anul 1980, la Munchen. De pe Dealul Moşului se poate admira micuţul oraş dunărean a cărui vatră a fost strămutată în anul 1970 în vederea realizării Lacului de Acumulare Porţile de Fier I.

  1. Mânăstirea Mraconia – situată la 15 km depărtare de oraşul Orşova, mânăstirea are, la rându-i, o istorie zbuciumată. Atestată documentar încă de la mijlocul secolului XV, mânăstirea a fost distrusă aproape complet în timpul războaielor austro-ruso-turce de la sfârşitul secolului XVIII. Refăcută după anul 1900 de către monahul Alexe Udrea, urmează a fi demolată de comunişti în anul 1968. Aşezământul actual, situat într-un loc de poveste, dar care diferă de vechiul loc al mânăstirii (acesta din urmă se află lângă Chipul lui Decebal iar ruinele în formă de cruce ale fostului loc monahal se pot observa când apele Dunării scad) este construit între anii 1993-2000.

  1. Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa. Inaugurat în anul 1817, este primul teatru din spaţiul românesc. În anul 1868 marele poet, Mihai Eminescu, ajunge aici în calitate de sufleor iar, în timpul perioadei comuniste, teatrul din Oraviţa primeşte numele actual. Mai mult, din anul 1998, teatrul primeşte statutul de monument de maximă importanţă naţională.

  1. Farmacia Muzeu Knlobauch din Oraviţa. Este prima farmacie montanistică din spaţiul românesc, menţionată documentar în anul 1763 şi care deservea, în primul rând, minerii din zonă. Povestea farmaciei se întinde pe parcursul a trei decenii şi este absolut impresionantă.

Drumuri și căi ferate

  1. Calea ferată montană Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată montană din Sud-Estul Europei şi a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria, este alt obiectiv “musai de văzut!” din Banatul Montan. În timp, calea ferată, extrem de pitorească, a primit denumirea de Semeringul Bănățean. A fost dată în funcţiune la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru transportul călătorilor. De menţionat, linia făcea parte din “Drumul cărbunelui (cărbunarilor)” care avea următorul traseu Anina-Oraviţa-Baziaş. La Baziaş, cărbunele era încărcat în ambarcaţiuni şi distribuit în tot Imperiul Austro-Ungar. Minunatul traseu feroviar traversează 10 viaducte, trece prin 14 tunele din piatră, înguste, şi peste 89 de podeţe. Cu alte cuvinte, este o adevărată bijuterie feroviară!

  1. TransSemenicul – Transalpina Banatului. Este un drum auto deschis relativ recent, cu serpentine destule, lung de aproximativ 40 kilometri și care ajunge la altitudinea de 1400 de metri. Dacă ajungi să-l parcurgi, vei avea deosebita plăcere de a admira Lacul Gozna, staţiunea Văliug, satul Gărâna, unde anual are loc renumitul festival de jazz sau fermecătorul Lac Trei Ape.

  1. Drumul auto DN 57 între localitățile Orșova și Moldova Veche. Dunărea îți va fi partner de drum pe tot parcursul acestui intinerariu extrem d epitoresc și romantic.

Centre urbane și stațiuni turistice 

  1. Municipiul Reşiţa, cel mai vechi centru siderurgic din ţară are o vechime în domeniu de aproximativ 250 de ani (primele uzine au fost construite aici încă din anul 1771). Mai mult de atât, oraşul are o lungă şi interesantă istorie legată de producerea locomotivelor cu abur. Pentru a afla mai multe despre locomotivele dispărute ale României, mergi neapărat la Muzeul de Locomotive cu Abur http://www.mlaresita.org/. Dacă vrei să afli câte ceva şi despre oamenii de aici şi obiceiurile lor, Muzeul Banatului Montan http://www.muzeulbanatuluimontan.ro/ este cea mai bună sursă de informaţie.

  1. Stațiunea Semenic. Statiunea turistica Semenic este situata in judetul Caras-Severin, in Muntii Semenic. Muntii Semenic reprezinta cea mai importanta subunitate a Muntilor Banatului, nu degeaba intreaga zona poarta numele de Banatul Montan.

  1. Timișoara, municipiul de reședință al județului Timiș, cu clădirile emblematice ale orașului: Catedrala Mitropolitană și Opera Națională din Piața Victoriei, dar și Catedrala Ortodoxă Sârbă din Piața Unirii. Printre obiectivele turistice se numără Castelul Huniade, Palatul Baroc, Muzeul Satului Bănățean și Grădina Zoologică. Mai mult, în septembrie 2016, Timișoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021

  1. Aradul este municipiul de reședință al județului cu același nume și oferă spre vizitare multiple obiective turistice: Cetatea Aradului, Teatru Clasic Ioan Slavici, numeroase clădiri cu valoare istorică și arhitecturală, monumente, lăcașuri de cult și muzee. Cu o istorie impresionantă, orașul așteaptă să fie descoperit.

  1. Recașul cu faimoasele sale crame. Cea mai veche mențiune despre existența viilor din Recaș datează din 11 noiembrie 1447 într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan și Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungurești de aur.

  1. Orașul Lugoj. Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural și renumit centru muzical. Este a doua unitate urbană ca mărime și importanță din județul Timiș, după Municipiul Timișoara.