Pe strada Nicolae Creţulescu, la nr 8, chiar în inima Bucureştiului, în spatele  Bisericii Albe, se află Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR).

Înfiinţat în 1957, la  iniţiativa lui fondator Dumitru Panaitescu – Perpessicius, Muzeul Literaturii Române a devenit,  la 1 iulie 2009, muzeu naţional. În perioada 1968-2014,  şi-a desfăşurat activitatea în Casa Scarlat Kretzulescu (bulevardul Dacia 12), iar în 2016 s-a mutat în noul sediu de pe strada Creţulescu, în casa-conac aparţinând generalului de divizie Leon Mavrocordat.

Actualul sediu este o locuinţa tipică pentru oraşul Bucureşti, având  curte, demisol, etaj şi mansardă, precum si camere de diverse planuri, de la oval, la cerc sau pătrate, strânse toate într-un hol poligonal neregulat, cu tavane decorate şi lambriuri. O casa cu istorie şi arhitectură fascinantă, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil clasic, cu multe asimetrii unde literatura se intalneste cu  istoria.

Conceptul după care este creat ansamblul muzeal  are la bază principiul interactivităţii,  dar şi al simetriei, în literatura română şi „actanţii” ei ocupă rolul principal. Autori şi stiluri literare diferite, surprinse sub forma unei hărţi uriaşe, traseaza o fascinantă călătorie în timp, cu ochii prezentului, prin istoria literaturii române.

“Călătoria”  prin spaţiul muzeal este una de (re)descoperire a literaturii române, o trecere prin stiluri, epoci şi viziuni, de la tradiţie la modernitate, un itinerariu labirintic in care nu te ratacesti, deoarece personalităţile, împreuna cu personajele lor, te privesc ca niste calauze.

Călătoria începe la demisol şi continuă pe scările în spirală, până sus la mansardă, unde fiecare spaţiu şi cameră sunt valorificate  printr-o asociaţie de elemente care dezvăluie faţa nevăzută a literaturii: portrete ale scriitorilor, insotite de  pasaje livresti şi citate biografice, manuscrise, ilustraţii de carte,  dar şi elemente moderne şi inovatoare, cum ar fi hologramele, cutiile poştale digitale şi tabletele interactive.

La parter, sunt prezenţi creatori de limbaje poetice, atât cei clasici, cât şi modernişti, de la romantism pana la avangardism. Un spaţiu vast îi este dedicat lui Mihai Eminescu, sursă de inspiraţie pentru toţi urmasii sai, care afirma: „fiecare literatură naţională formează focarul spiritului naţional, unde concurg toate razele din toate direcţiunile vieţii spirituale,ea arată nivelul vieţii publice spirituale”.

Blaga şi Arghezi, ce doi mari inovatori ai poeziei româneşti, ocupă un loc binemeritat în această panoplie,  alături de Nichita Stănescu, cel care a recreat limbajul eminescian într-o viziune proprie, autentica, deoarece „limba română este patria mea”.

Etajul I este dedicat prozei. marilor povestitori (Sadoveanu si Slavici) şi romancieri (Nicolae Filimon, Camil Petrescu, George Călinescu). Ion Creangă, neîntrecut povestitor, nu putea lipsi din această galerie ilustră, opera sa de căpătăi „ Amintiri din copilărie” fiind la fel de actuală si inspirationala. Marin Preda, creatorul „romanului total” din literatura română (cu referire la „Cel mai iubit dintre pământeni”), este un nume de referinţă printre marii romancieri, cel care în opera sa a reuşit să capteze sentimente şi emoţii, să redea cu un infinit realism  situaţii, evenimente şi epoci, surprinzand viaţa în imensitatea ei – „Ce este o viaţă?… O viaţă este totul şi felul cum se desfăşoară ea este adesea halucinant. Spiritul este implicat şi lupta care se dă este pentru salvarea lui.”

Generaţia „neliniştită”, compusă din  Cioran, Eliade şi Ionescu (fotografia în care sunt surprinşi toţi trei, în 1977, la Paris, este sursa  de inspiraţie pentru grupul statuar ce se află în grădina muzeului) ocupă şi ea un loc aparte, drept voce a exilului românesc cultural.

La  mansarda ne aflam in mijlocul unui spaţiu interactiv, dedicat dramaturgiei româneşti, loc de punere în scenă a diferitelor piese de teatru.

Demisolul este spaţiul expoziţional dedicat fotografiei, graficii şi desenului, printre tablouri şi fotografii intercalându-se portrete ale scriitoarelor din literatura română: Monica Lovinescu, Nina Cassian, Constanţa Buzea, Zoe Dumitrescu Buşulenga.

 Pe lângă rolul de muzeu, MNLR şi-a asumat şi rolul de îndrumător şi  promotor al culturii, dobândind repede  un loc aparte în peisajul cultural actual. Muzeul a devenit, astfel, una dintre cele mai active instituţii care organizează evenimente culturale si de recuperare a memoriei istorice, cu impact şi ecou tot mai puternic, atrăgând publicul de toate vârstele.

Orasul agitat devine aici un loc al regasirii, intr-un ritm fara suflu de  colocvii, dezbateri cu specialişti, festivaluri internaţionale („Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti şi recent încheiatul Festival Internaţional „Gellu Naum”), recitaluri de poezie, concerte de muzică folk, ateliere creative, audiţii ale pieselor de teatru radiofonic, proiecţii de film.

Acest lucru este posibil şi datorită persoanelor entuziaste şi dedicate care lucrează  în cadrul muzeului, pe care adesea ii vedem fremătând prin Sali pentru ca derularea  evenimentelor sa fie memorabila. Elena Loreta Popa, specialist PR în cadrul Muzeului declară: „Muzeul trebuie să fie în memoria bucureştenilor, să intre nu numai ca o instituţie fundamentală a identităţii noastre, ci trebuie să fie o instituţie reper, în care se manifestă cultura, arta şi literatura în formele ei cele mai diverse. (….)E un muzeu al literaturii române şi implicit al limbii române, şi limba română este primul element al identităţii noastre.”

Cu siguranţă, Muzeul Naţional al  Literaturii  Române din Bucureşti a devenit un loc „viu”, ce emană o lumină caldă, buna pentru hrana minţii şi inimii. Muzeul este mai mult decât un obiectiv turistic si o casă veche transformată în muzeu, ci o instituţie ce promovează artele in dinamica lor  identitara, apeland la izvoare scrise si la personalitati vii care capteaza permanent interesul celor dornici de cunoastere.

                                  Fotografiile sunt din arhiva personală

Vă invit, cât mai degrabă, să vizitaţi Muzeul Naţional al Literaturii Române, de pe strada Creţulescu, unde veţi descoperi o casă veche cu arhitectură superbă, o gradină adumbrită de castani, şi un loc în care literatura este la ea acasă.

Oana Mateiu