Recent, Ministerul Culturii si Patrimoniului National a formulat unele proiecte de lege pentru imbunatatirea Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, a Legii nr. 182/ 2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, precum si a altor acte normative in domeniul culturii. Se doreste, astfel, ca proprietarii sa nu mai lase imobilele de patrimoniu sa se darame, fie din neglijenta, fie cu buna stiinta – pentru a da, ulterior, niste tunuri imobiliare.

Restrictie de construire pe o perioada de 30 de ani pe locul unde a existat un monument

O prima masura luata de minister, pentru a fi monitorizat mai bine modul in care se respecta legea, o reprezinta emiterea un ordin privind constituirea unui corp de control pentru protejarea monumentelor istorice, ce functioneaza in cadrul MCPN. Potrivit unui proiect de modificare a Legii 422, “ministerul va impune refacerea monumentelor distruse sau mutilate de actiunea sau inactiunea proprietarului sau a administratorului acestuia\”. De asemenea, se doreste ca un proprietar de monument sa nu primeasca aviz pentru a ridica o cladire noua pana nu va pune in siguranta cladirea de patrimoniu aflata in stare de degradare, pe care o detine. “De exemplu, avem o cladire monument care nu este in stare foarte buna. Proprietarul solicita sa construiasca langa aceasta o noua cladire. Lucrarile trebuie avizate de Directia de Cultura. Eu nu am posibilitatea sa-i spun: «eu nu-ti dau autorizatie pentru o noua cladire pana cand nu te ocupi de cealalta care este monument si sta sa pice. Intai restaureaz-o pe aceea, care este tot a ta». Legea nu imi da aceasta posibilitate. Avem multe situatii in care proprietarii au lasat casele sa se distruga, sustinand ca nu au bani pentru restaurare si profitand de faptul ca nu putem face nimic\”, ne-a precizat Constantin Stere, directorul Directiei de Cultura si Patrimoniu National Prahova.

“Trebuie sa existe, dupa parerea mea, posibilitatea ca imobilul respectiv sa fie preluat de comunitate, cu o justa despagubire pentru proprietar, daca acesta nu are bani sa il restaureze\”, a adaugat acesta.
Conform unui alt proiect al ministerului de resort, regimul juridic de monument istoric poate fi mentinut pe o perioada de pana la 30 de ani de la data disparitiei fizice ori a degradarii majore a monumentului istoric daca aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului. De asemenea, MCPN doreste sa poata respinge cererea de declasare a unui monument si sa refuze avizarea oricarei alte constructii pe terenul clasat pana la realizarea reconstruirii cladirii monument istoric. “Dupa ce a disparut un monument, in momentul de fata legea nu ne mai ajuta de loc. Or, daca se aproba acest proiect, legea va spune : a disparut monumentul, tu, ca proprietar, trebuie sa il refaci si, timp de 30 de ani, nu ai dreptul sa construiesti altceva acolo. Este o initiativa buna, deoarece sunt daramate monumente pentru a se ridica alte cladiri“, ne-a mai precizat directorul Constantin Stere.

Situatii nereglementate de lege

Directorul Constantin Stere este de parere ca legislatia are nevoie de multe alte modificari, in primul rand pentru a clarifica anumite situatii. \”De exemplu, nu exista o prevedere care sa spuna ce se intampla cand o decizie a justitiei contravine spiritului Legii 422. Pentru orice instrainare de imobil care apartine patrimoniului national, legea prevede ca trebuie sa existe dreptul de preemptiune al statului. Ce se intampla cand o hotarare judecatoreasca ce spune ca o persoana devine proprietar pe baza unei chitante, fara sa se mai ceara ministerului exprimarea optiunii? Asa s-a intamplat cu proprietarul Casei Ilie Lumanararu.

Un alt exemplu: Legea 182 pe 2000 prevede ca un bun mobil devine parte integranta a patrimonioului, la capitolul fond sau tezaur, in urma clasarii lui. Clasarea se face pe baza unei documentatii pentru fiecare obiect. Ce se intampla, insa, in cazul in care bunurile acestea, pana sa fie efectiv clasate, sunt distruse ? Legea trebuia sa prevada ca bunurile capata titlul de bun de patrimoniu si pana la data clasarii efective. De exemplu, Legea 422/2001 spune ca in momentul in care se inainteaza documentatia pentru clasarea unui imobil, acesta capata statutul de imobil de patrimoniu pe parcursul unui an. Pana vor fi facute dosare pentru cateva milioane de bunuri mobile din tara vor trece, probabil, 30 de ani. Iata de ce legea trebuie amendata\”, ne-a mai precizat directorul Directiei de Cultura.

Legislatia ar trebui sa contina, de asemenea, reglementari si termene mult mai clare pentru clasarea si declasarea unor imobile, considera acesta. Din cauza lacunelor legii, institutia se chinuie, de 11 ani, sa obtina clasarea Bisericii “Izvorul Tamaduirii\” de la Valea Calugareasca – realizata dupa proiectului arhitectului Ion Mincu. Comisia Nationala a Monumentelor Istorice nu a dat niciun raspuns in aceasta privinta. De asemenea, au ramas fara raspuns solicitarile inaintate de institutia prahoveana pentru ca mai multe obiective de pe Valea Prahovei sa devina monumente de importanta industriala.