Pe Calea Victoriei din București se regăsesc atât clădiri vechi, cât și clădiri noi, unele trezesc amintiri și nostalgie, iar altele te trimit direct în viitor prin arhitectura lor modernă. Un singur loc pare neschimbat, locul care datează din secolul al XIX-lea, denumit Casa Capșa.

Înapoi în timp

Istoria Casei Capșa este legată de familia Capșa de origine macedo-română care ajunge la București în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Patru dintre nepoții cojocarului Dumitru Capșa au deshis în iulie 1852 cofetăria ce avea să rămână în istorie. Unul dintre ei avea să ajungă la Paris pentru a învăța tainele patiseriei, făcând totodată cunoscute produsele românești. Mai târziu, se extinde cu hotel și “ Salonul se consumație” sub numele de Cafeneaua Capșa.

La masă cu Arghezi

Unul dintre nepoți era membru de partid, iar acest lucru a făcut ca mulți gazetari, boieri și membri de partid să dezbată diverse subiecte din actualitatea românească chiar la Capșa. Astfel numele Capșa apărea în toate ziarele, fiind locul de întâlnire pentru crema societății, loc renumit nu doar pentru celebrele prăjituri, cât și pentru reprezentații teatrale sau baluri la care luau parte domni și domnițe din diverse părți ale Europei.

Scriitorii acelei vremi se făceau remarcați la Capsa prin polemici spumoase sau dialoguri politice, printre ei amintim de Ion Barbu, Tudor Mușatescu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, iar lista nu se oprea aici.

Multe povești au rămas în istorie, într-o lume boemă, a bunului gust, la Capșa a luat nastere prăjitura Joffre, prăjitură făcută de Grigore Capșa în cinstea celebrului mareșal francez Joseph Joffre. Prăjitura era făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome, îmbracată în glazură de ciocolată, a făcut înconjurul lumii, regăsindu-se atât în Franța, cât și în România.

Dacă vrei să stai la masă cu Arghezi pe Calea Victoriei și să citești din poezile sale știi locul perfect pentru a face asta, te poți întoarce în timp prin mirosul cafelei sau prin gusturile fine ale prăjiturilor românești.