Situat la aproximativ 15 km depărtare de Bucureşti, Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia reprezintă o excelentă modalitate de a-ţi petrece timpul liber, îmbinând istoria pitorescului obiectiv turistic cu minunatul cadru natural în care este amplasat.

Piatra de temelie a monumentului istoric a fost pusă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1698 pentru ca mai târziu, la data de 20 septembrie 1702, clădirea să fie finalizată.

Monument istoric cu o arhitectură deosebită, palatul Mogoşoaia, a suferit de-a lungul timpului multiple distrugeri şi a fost întrebuinţat în diferite moduri, în funcţie de conducătorii acestuia: otomanii au transformat palatul în han după moartea lui Constantin Brâncoveanu, pandurii lui Tudor Vladimirescu şi-au stabilit tabăra aici în timpul revoluţiei din 1821, iar, înainte de Primul Război Mondial, Martha Bibescu a folosit toate resursele, în special cele financiare, pentru a crea din Palat un loc de întâlnire pentru marile personalităţi ale vremii; şi, a reuşit!

Probabil puţini ştiu că, în timpul în care Martha Bibescu a deţinut domeniul de la Mogoşoaia,  palatul a fost martor al vizitelor unor oaspeţi de seamă, printre care: Regina Maria, Regele Carol, Regele Ferdinand, Nicolae Iorga, mareşalul August von Mackensen, Marcel Proust, Winston Churchill, Charles de Gaulle sau Regele Alfons al XIII-al al Spaniei.

De numele Palatului de la Mogoşoaia se leagă şi faptul că marele scriitor, Marin Preda, a sfărşit tragic în anul 1980, în una dintre clădirile anexe acestuia.

În prezent, domeniul de la Mogoşoaia este compus din clădirea palatului propriu-zis (sediu al Muzeului Tradiţiei Aulice), vila d’Elchingen (Centrul de conferinţe şi rezidenţe), cuhnia (vechea bucătăria brâncovenească), turnul porții, capela Gheorghe Bibescu, serele Nicolae Bibescu, gheţăria, biserica „Sfântul Gheorghe” şi biblioteca “Martha Bibescu”. Un punct deosebit de atractiv îl reprezintă faţada din spatele Palatului, cea dinspre lac, unde se află o superbă logie de inspiraţie veneţiană.

Bucătăriile Palatului

Vila d’Elchingen (Mogoşoaia)

Vila d’Elchingen (Mogoşoaia)

De asemenea, întregul ansamblu arhitectural este înconjurat de două mari parcuri. Primul este construit între anii 1921-1922 în stil englezesc, sub îndrumarea Marthei Bibescu, iar al doilea reprezintă cea mai nouă parte a domeniului de la Mogoşoaia, construit recent, în urma cu câţiva ani. Cu ocazia amenajării acestuia din urmă, a fost mutată de aici şi statuia lui Lenin, monument comunist, dărâmat în anul 1990 de către macaragiul Gheorghe Gavrilescu, din propria iniţiativă! Mai multe informaţii despre povestea acestui monument se pot găsi aici.

Faţada din spatele Palatului Mogoşoaia

Faţada din spatele Palatului Mogoşoaia

Ce poţi face la Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia?

Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia îţi oferă multiple posibilităţi de a petrece timpul în aer liber. Fie că mergi singur, împreună cu familia sau cu prietenii, mereu vei găsi ceva de făcut. Pe timpul verii, aici au loc diverse evenimente culturale (proiecţii de film, spectacole de teatru, concerte etc), iar în fiecare iarnă este organizat un târg de Crăciun.

Poţi închiria biciclete sau chiar terenuri de tenis de câmp, poţi merge la picnic, îţi poţi prinde hamacul şi poţi savura liniştit o carte, te poţi plimba pe aleile şi grădinile bine îngrijite, copiii se pot juca în spaţiile special amenajate, poţi mânca la restaurantul din curtea interioară sau poţi admira apusul din logia veneţiană situată în spatele palatului.

***

Pont: Dacă timpul îţi permite, include acest obiectiv într-un traseu turistic al monumentelor istorice şi planifică-ţi o ieşire pe urmele lui Constantin Brâncoveanu.  Poţi vedea: Palatul Mogoşoaia, Palatul de la Potlogi, Judeţul Dâmboviţa (recent restaurat), Biserica Sfântul Gheorghe Nou din centrul Capitalei (locul unde se află moaştele Sfântului Martir şi Voievod Constantin  Brâncoveanu), Mânăstirea Turnu din Târgşoru Vechi, Judeţul Prahova şi Muzeul “Casa Domnească” de la Brebu, Judeţul Prahova.

O hartă a traseului amintit poţi vizualiza mai jos:

Hartă traseu

Sursele care m-au ajutat la redactarea articolului sunt: wikipedia, www.palatebrancovenesti.ro, www.sfantulgheorghenou.ro, www.stelian-tanase.ro, www.turnu.ro, www.muzee-dambovitene.rohttp://www.histmuseumph.ro si cartea “Povești incredibile la vreme de război în București – Dan-Silviu Boerescu”, Ed. Integral, 2017.

Articol scris de Cosmin Ion

Articol realizat în cadrul Proiectului Tineri Jurnaliști Online, proiect cofinanțat de Ministerul Tineretului și Sportului