Cumințenia Pământului a ținut agenda culturală a României în anul 2016. Fie că a fost vorba de Guvernul României sau de societatea civilă, Cumințenia lui Constantin Brâncuși a fost un subiect ce s-a dezbătut. Subscripția publică lansată a dus la o împărțire a românilor, între cei care vor să doneze și cei care consideră că Guvernul ar fi trebuit să achite integral sculptura. Aceasta a fost adusă la Banca Națională a României pentru a putea fi vizitată de către public, dar și pentru a i se asigura protecția cuvenită.
Cumințenia Pământului în Banca Națională a României
Ca orice român am auzit de povestea sculpturii Cumințeni Pământului din presă, așa că am decis să merg să o văd în realitate, pentru a-mi putea face o părere despre ea. Astfel am decis să văd unde este expusă. Cumințenia Pământului se află în cadrul Muzeului Băncii Naționale, muzeul din interiorul Băncii Naționale a României, aceasta din urmă aflându-se în centrul vechi al Bucureștiului, între străzile Lipscani și Doamnei.
Pentru a vizita Muzeul Băncii Naționale a României trebuie să vă faceți o programare la adresa de e-mail muzeul@bnro.ro și trebuie să precizezi data și ora pentru vizită, numele și CNP-ul, precum și un număr de telefon. Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul Băncii Naționale. Mai trebuie menționat faptul că vizita este gratuită, dar se impune o ținută decentă. Deoarece am mers vara, nu aveam voie să fiu în pantaloni scurți.
Deși Cumințenia Pământului este vedeta în cadrul Muzeului Băncii Naționale, cei care vizitează pot descoperi numeroase aspecte interesante referitor la istoria Băncii Naționale a României cum ar fi faptul că unul dintre cei care s-au luptat pentru construirea Băncii a fost Eugeniu Carada, a cărui bust este în partea de sud-vest a Băncii.
Bustul lui Eugeniu Carada ridicat în anul 1924
Portretul lui Eugeniu Carada în Galaria Guvernatorilor, ce se află la etajul 1 al Muzeului Băncii Naționale a României
În cadrul Muzeului veți mai descoperi primele monede descoperite pe teritoriul României, cum au evoluat banii românești de-a lungul timpului, de la monede la banii de hârtie, iar în prezent sunt cei din plastic. O altă încăpere ne oferă o istorie a aurului, unde poți vedea o hartă a lumii, unde se evidențiază zonele de unde se extrage aur. Sunt expuse 4 lingouri de aur: cel elvețian este cel mai pur, urmat de cel rusesc, românesc, iar cel american are cea mai mică concentrație a aurului.
Cele 4 tipuri de lingouri
Urcând la etajul 1 al muzeului se află o încăpere cu adevărat impresionantă:Sala Consiliului de Administrație. Se pot admira pe pereții laterali zeul Mercur și Prometeu, opera lui G.D. Mirea, precum și opera Rodica a lui Nicolae Grigorescu și scena marină reprezentând un port, probabil Constanța, a lui Eugen Voinescu. Mobilierul este din lemn masiv, executat la Paris și în stil Ludovic al XVI-lea. Singurul obiect nou cumpărat este telefonul model vintage.
Telefon model vintage
Zeul Mercur
Mobilierul stil Ludovic al XVI-lea și Prometeu
Rodica de Nicolae Grigorescu
Portul Constanța de Eugen Voinescu
La final aș menționa faptul că sediul Băncii Naționale a României este compus din două palate, unul construit în anul 1884 în timpul domniei lui Carol I și care se află pe strada Lipscani, iar cel de-al doilea palat este construit în secolul XX, de-a lungul deceniului 5. De menționat faptul că cele două palate nu sunt lipite unul de celălalt, existând o distanță foarte mică între cele două.
Palatul Vechi de pe strada Lipscani
Palatul Nou de pe strada Doamnei
Recomandări
Pentru cei care utilizează internetul îndelung le recomand site-ul Muzeului Băncii Naționale a României și site-ul Cumințenia Pământului, iar pentru cei care doresc să afle mai multe despre istoria Băncii Naționale a României și sunt și iubitori de carte: Legendele Bătrânei Doamne de Cristian Păunescu și Mariana Ștefan, editura Oscar Print, anul 2009.
de Alexandru Gabriel Burghiu