Pe un deal al Parcului Tineretului, pe str. Șerban Vodă nr. 183, se află crematoriul Bucureștilor. Construcția sobrului și impozantului monument a început în 1925 și a fost terminată în 1934, după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Crematoriul este realizat în stil eclectic cu elemente de inspirație bizantină, siriană și egipteană.
Controversă între stat și Biserica Ortodoxă
Inaugurarea crematoriului a stârnit reacția vehementă de neaccept a Bisericii Ortodoxe Române, interzicând prin hotărârile sinodale din 1928 și 1933 orice asistență religioasă pentru cei incinerați. Hotărârea a rămas neschimbată până la ora actuală. Ca dovezi ale continuei lupte dintre Biserică și stat din perioada comunistă, înăuntru pot fi întâlnite nenumărate urne în care stau rămășițele militanților Mișcării Munictorești. Poze, milieuri, flori de plastic, decorații, vaze și alte obiecte însoțesc urnele foștilor comuniști.
De asemenea, Crematoriul ”Cenușa” este obiectiv militar, deoarece reprezintă portalul către o veche rețea de galerii subterane unde se poate circula cu mașina. Cu toate că monumentul este public, calitatea sa de obiectiv militar îngrădește vizitatorii de a face poze.
Potențialul neexploatat al crematoriului
Din iunie 2011, crematoriul a fost adaugat pe lista monumentelor istorice, prin Ordinul 2391 emis de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. Din păcate, din 2002, activitatea crematoriului a fost oprită din cauza încălcării legislației de mediu prin lipsa unor filtre și instalații moderne.
Totuși, această bijuterie arhitectonică rămâne un monument istoric și cultural, încărcat cu povești ce contribuie la firul narativ al trecutului politic românesc. Personalități ca Garabet Ibrăileanu, Anton Holban, Eugen Lovinescu sau Ana Pauker au fost incinerate aici. Din nefericire, potențialul crematoriului rămâne neexploat, acesta neputând fi vizitat sau fotografiat. Pe viitor, Ministerul Culturii, Culturelor și Patrimoniului Național ar putea include Crematoriul ”Cenușa” într-un traseu turistic tematic, alături de Cimitirul Istoric Bellu și alte obiective turistice din București.
Autor: Ingrid Schultz