Castelul Corvinilor este ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara și își pune amprenta sa unică asupra regiunii trasilvane prin stilurile de construcție diferite și inovații în plan militar asupra regiunii.
El este până astazi câștigatorul luptelor seculare cu schimbarea vremurilor. Castelul Corvinilor a fost construit cu scopul de a consolida prezența militară a Ungariei in regiune. Si-a îndeplinit datoria prin a face față schimbărilor la care a fost supus de-a lungul vremurilor.
Constructia ne impresionează prin prezența sa formidabilă, astfel dominând orașul Hunedoara.
Pentru cei captivati de istoria Evului Mediu, este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume fiind situat în „top 10 destinații de basm din Europa”. Este o construcție grandioasa, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile sunt înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu. Galeria și donjonul – ultimul turn de apărare (turnul “Ne boisa” = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai memorabile părți ale construcției.
Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri.
Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conținutul descifrat de specialiști este cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.
Legenda Corbului, simbolul Corvinilor
Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasă femeie din Tara Hațegului, pe nume Elisabeta.
Pentru a o feri de necinste, regele îi dă de soț pe unul din vitejii sai, Voicu, dăruindu-i totodatã și un inel ca și dar pentru copilul nenăscut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creste și va merge la curtea regală. In timpul unei călătorii facută de familia lui Voicu, poposind pentru a prânzi, inelul este uitat pe o margine a ștergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de strălucirea inelului îl fură încercând să plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc și săgeteazã corbul, recuperând astfel inelul. Atunci când creste și ajunge la curtea regală, povestește aceastã patanie, iar regele, impresionat de această istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc.
Cuvântul ’’Corb’semnific ă o pasăre care simboliză cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea și longevitatea.
Mai avem și legenda constuirii Cetății din Hunedoara și anume:
Spun că zâne trei deodat
Trei cetăți au ridicat
Una-n Hunead, cealaltă
La Grădiste-n deal inalt
Alta Orlea p-un deal mare,
Pe sub care Streiul trece
Cu suvaiturã tare,
Cu păstravi și apă rece.
Când odată se-ntalniră,
De cetăți s-au întrebat,
Ceste douã sus săriră
Si superb au cuvântat:
Nostrele cetăți pe mane
Ori ajute ori n-ajute
Domnul, gata le vom pune,
Hinedoara spune iute:
Si eu pest-o săptamână
De-mi ajută Dumnezeu,
Si-mi va fi cu îndemâna
Voi fini tot lucrul meu.
Iaca dar c-a ei cetate
Bună fu și azi se vede
Dar căzut-au celelalte
Stând zidiri cu iarbă verde.
Două zâne intr-acea oră
Fier cumplit a ridicară
Iute după Hinedoara
Învârtind il aruncară
Care către munți fugise
De mânia celor două
Si la țară mai sosise.
Fierul muntele în două
L-au lovit și l-au tăiat,
D-ice muntele și nouă
Se numește Retezat.
Castelul Corvinilor a ajuns în ultimul an un motor al economiei Hunedoarei,fiind afectat de distrugerea industriei.
Ciobanita Miruna